Datele Consiliului Fiscal confirmă: pensiile publice vor suferi presiuni financiare intense!
Sistemul de pensii public din România nu va ceda la colaps, însă se pregătește să suporte presiuni financiare tot mai intense începând cu anul 2029 și în special în jurul anului 2030, moment în care numeroasele generații născute în perioada decretelor vor începe să se pensioneze în masă. Această avertizare a fost formulată de Ionuț Dumitru, consilier al premierului Ilie Bolojan, într-o declarație acordată postului Digi24. El a subliniat că România confrunta deja cu un disbalans semnificativ între cei care contribuie la sistemul de pensii și cei care primesc beneficii.
În anii ’90, pentru fiecare pensionar existau aproximativ doi sau trei angajați activi, iar astăzi raportul s-a apropiat pericolos de unu la unu – o situație care, conform consilierului, reprezintă una dintre cele mai defavorabile configurări din istoria sistemului de pensii românesc.
Această tendință, a precizat Dumitru, nu se va opri, ci se va accentua: vom avea tot mai mulți pensionați și tot mai puțini contribuabili, ceea ce va duce la un șoc financiar major în jurul anului 2030.
Consilierul premierului a explicat clar principiul de bază al finanțării pensiilor: resursele necesare pentru plata beneficiilor trebuie să provină exclusiv din contribuțiile celor care lucrează în prezent. „Bugetul de pensii, adică Pilonul I, trebuie să se autofinanțeze”, a declarat Dumitru, adăugând că orice efort de a crește pensiile fără o bază solidă de venituri contributive este insostenibil pe termen lung.
El a avertizat că nu se poate continua să se acordă creșteri ale pensiilor din resurse inexistente, prin împrumuturi, deoarece, la un moment dat, acestea vor genera o notă de plată inevitabilă.
„Nu poți crește pensiile din bani pe care nu le ai și pe care le împrumuți”, a insistat el, subliniând că chiar și în prezent sistemul nu se autofinanțează, ci este susținut prin împrumuturi bugetare.
Această observație este confirmată și de datele furnizate de Consiliul Fiscal, care indică o degradare rapidă a echilibrului financiar al sistemului de pensii. Deficitul bugetului de pensii a crescut semnificativ, trecând de la 39,7 miliarde de lei în anul 2024 la 52,4 miliarde de lei în 2025. Această creștere reflectă o presiune tot mai mare pe bugetele publice, mai ales în contexte în care cheltuielile legate de pensii, asigurări sociale, sănătate și somaj reprezintă împreună aproape 30% din deficitul total al bugetului de stat.
În același timp, cheltuielile statului dobândă aferente datoriei publice sunt prognosticate să ajungă la 64 de miliarde de lei în anul curent, un semnal alarmant despre sostenibilitatea datoriilor pe termen mediu și lung.
În ce privește soluțiile, Ionuț Dumitru a insistat pe necesitatea de a creștere numărul persoanelor active pe piața muncii și, prin urmare, de contribuitorii la sistemul de pensii. În acest sens, el a menționat combaterea muncii negre și gri, precum și menținerea persoanelor în activitate pentru o perioadă mai lungă – măsuri care, conform lui, ar putea ameliora raportul dintre contribuabili și beneficiari.
Pensia publică va rezista până în 2030, când valul de pensionări va lovi sistemul!
El a evidențiat că România a învățat lecțiile din trecut și se pregătește pentru evaluările viitoare de rating, inclusiv cea efectuată de S&P, menționând că anul 2027 va necesita o indexare a pensiilor, după două ani de înghețare a salariilor și pensiilor din sectorul public.
Consilierul premierului a clarificat că, deși o indexare în 2027 pare necesară datorită inflației ridicate în perioadele recente, aceasta trebuie să fie foarte prudentă și adaptată resurselor bugetare disponibile.
El a dat ca exemplu majorările de pensii din 2024, când pensia medie a crescut cumulativ cu aproximativ 40%, o creștere care, deși a fost bine primită de beneficiari, a dus ulterior la o deteriorare masivă a situatiei financiare a sistemului de pensii – o situație susținută, conform lui, exclusiv prin bani împrumutați. „Să nu repetăm greșelile din trecut”, a avertizat Dumitru, adăugând că, pentru un observator obișnuit, un creștere de 40% a pensiilor într-un singur an pare nerealistă și ridică întrebări legate de sursa de finanțare – întrebări la care Deși a discutat despre necesitatea unei indexări în 2027, Ionuț Dumitru nu a specificat un procent exact pentru această majorare, lăsând dimensiunea ajustării dependentă de evoluția economică și de capacitatea bugetului de a susține astfel de măsuri fără a compromite echilibrul fiscal.
În acest contexte, el a referit și recomandările Consiliului Fiscal, care sugerează ca ritmul de creștere a cheltuielilor cu pensiile și salariile să nu depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal, iar eventualele majorări să fie aplicate cu mare prudență, pentru a evita aggravarea deficitului.
Consilierul premierului a abordat și implicațiile deficitului bugetar și ale datoriei publice pe termen lung. El a avertizat că menținerea deficitului la aproximativ 6% din PIB, deși este o îmbunătățire față de nivelul de 9,3% înregistrat în 2024, va duce totuși la o creștere continuă a datoriei publice.
Fără măsurile de ajustare adotate în anul anterior, deficitul ar fi putut depăși 10% din PIB în 2025.
Deși corecția trebuie să continue în ani viitori, Dumitru a avertizat că o reducere prea bruscă a deficitului ar putea avea efecte devastatoare pe economia, ducând la o recesiune profundă prin măsuri fiscale demasiado draconice.
El a explicat că o stabilizare imediată a datoriei publice necesită o ajustare fiscală foarte severă, care ar însemna măsuri aspru, incompatibile cu creșterea economică și pericoloso de a duce la o depresie economică.
Singura cale de a evita o crize mai profundă, a concluzit el, este prin creșterea numărului de persoane active, combaterea informalității și menținerea muncii pe termen lung – toate acestea fiind esențiale pentru a asigura viabilitatea sistemului de pensii pe termen lung.