Cum a fost ales Mureșan?
Nicușor Dan a dat startul procesului de instalare a noului guvern. Sâmbătă, Administrația Prezidențială a confirmat emiterea decretului prin care Siegfried Mureșan devine prim-ministru.
Documentul va fi publicat în Monitorul Oficial luni, momentul de la care pornește cronometrul legal de zece zile.
În acest interval, noul șef al Executivului trebuie să ceară Parlamentului votul de încredere. E vorba de aprobarea programului de guvernare și a întregii componențe a cabinetului.
Care este strategia noului premier?
Decizia a venit după consultări intense de miercuri, la Palatul Victoria. Președintele a explicat alegerea simplă: după șase ore de discuții cu liderii partidelor, europarlamentarul PNL a strâns cele mai multe susțineri.
Conform articolului 103 din Constituție, candidatul la șefia guvernului are zece zile de la desemnare pentru a cere votul de încredere. Dezbaterile se vor desfășura într-o ședință comună a Camerei Deputaților și a Senatului. Ca Guvernul să fie legitim, are nevoie de majoritatea voturilor, adică 233 de mandate.
Siegfried Mureșan a anunțat sâmbătă că va prelua și extinde inițiativele administrației Bolojan. Pe rețelele sociale, a subliniat că Ilie Bolojan a stabilit țara și a implementat măsuri benefice, pregătind terenul pentru o nouă etapă economică.
Noul premier pledează pentru o administrare responsabilă a banilor publici, fără risipă, și pentru investiții acolo unde contează cu adevărat. Obiectivele sunt clare: reducerea inflației, stimularea creșterii și îmbunătățirea vieții cetățenilor.
Planul B: alegeri anticipate?
Dacă negocierile eșuează, articolul 89 din Constituție îi oferă președintelui opțiunea de a dizolva Parlamentul. Se poate întâmpla doar dacă, după consultarea șefilor camerelor și a liderilor de grupuri, instituția legislativă nu acordă încrederea în 60 de zile de la prima solicitare, și doar după ce au fost respinse cel puțin două cereri de investitură.
Dizolvarea ar duce automat la alegeri parlamentare anticipate.
Până acum, istoria recentă arată că singurul cabinet respins a fost cel al lui Cătălin Văluță, pe 22 iunie. Propunerea anterioară a președintelui, Eugen Tomac, nu a ajuns niciodată la votul final în Legislativ.