Ce jocuri de putere ascunde raportul Curții de Conturi?
Barna Tánczos și conducerea ANSVSA par să fi făcut front comun împotriva tradițiilor milenare ale ciobanilor români, stârnind un val de revoltă în rândul crescătorilor de oi. Nemulțumirea a scos oamenii în stradă, Capitala devenind scena unor proteste aprinse împotriva noilor reglementări sanitare care vizează sectorul ovino-caprin. În centrul acestui scandal se află două figuri-cheie: Alexandru Bociu, președintele ANSVSA, și Barna Tánczos, ministrul interimar al Agriculturii.
Această alianță neașteptată între un tehnocrat controversat și un politician UDMR a ridicat multe semne de întrebare, mai ales că Tánczos a ales să gireze public deciziile lui Bociu, în ciuda avertismentelor disperate venite din partea comunităților pastorale.
Conflictul nu este doar unul de viziune, ci are și un substrat administrativ tulbure. Recent, auditorii Curții de Conturi au scos la iveală nereguli grave și cheltuieli nejustificate în ograda ANSVSA.
Cât costă vaccinarea obligatorie?
Deși aceste concluzii ar fi trebuit, în mod normal, să ducă la o remaniere a conducerii, Alexandru Bociu – numit în funcție pe vremea lui Florin Cîțu – pare de neclintit.
Poziția sa a fost consolidată prin sprijinul politic al lui Valeriu Iftime, lider liberal influent din Botoșani, care a jucat un rol decisiv în menținerea lui Bociu la butoane.
Astfel, structura de putere rămâne intactă, facilitând politici care, spun criticii, servesc mai degrabă interesele marilor corporații și ale aparatului birocratic decât pe cele ale micilor producători.
Cine a negociat cu Institutul Cantacuzino?
Scânteia care a aprins spiritele este planul de vaccinare masivă a rumegătoarelor mici.
Alexandru Bociu a pus pe masă o ofertă de 1,3 milioane de doze de vaccin, primite gratuit de la Comisia Europeană, motivând că măsura este esențială pentru a debloca exporturile de carne și lactate.
Totuși, entuziasmul inițial s-a stins repede după intervenția lui Barna Tánczos. Ministrul interimar a clarificat că gratuitatea este limitată doar la județele Tulcea și Constanța. Pentru restul țării, factura va fi achitată din bani publici, estimările ridicându-se la „câteva milioane bune”, fără a depăși pragul de 10 milioane de euro.
Pentru a grăbi procesul, Tánczos a propus o strategie care ridică noi sprâncene: evitarea licitațiilor publice clasice, pe care le consideră prea lente. În schimb, se mizează pe acorduri directe între guverne, negociind cu state producătoare de vaccinuri. Un rol central în acest mecanism l-ar avea Institutul Cantacuzino, care ar urma să se ocupe de înfiolarea serului. Deși Tánczos trasează liniile strategice, el a pasat responsabilitatea execuției tehnice către ANSVSA, declarându-și încrederea în capacitatea instituției de a gestiona operațiunea.
Carantina aduce falimentul?
Dincolo de cifre și strategii, ciobanii se lovesc de o realitate economică dură.
Opoziția lor nu este una „anti-vax”, ci una de supraviețuire. Regulile sanitare impun o carantină de trei luni după vaccinare, perioadă în care vânzarea laptelui, a brânzei și a cărnii este strict interzisă. Pentru o gospodărie pastorală, un trimestru fără venituri înseamnă faliment curat.
Susținând acest program, Barna Tánczos pare să valideze tactica lui Bociu de a bloca fluxul de produse tradiționale pe piața internă.
Transhumanța a fost interzisă!
Există însă un detaliu și mai alarmant pe care ministrul l-a trecut sub tăcere în declarațiile sale.
Această campanie de vaccinare este doar o piesă dintr-un puzzle legislativ mai amplu. Proiectul de lege pregătit pentru Parlament conține o clauză care ar putea pune capăt unei tradiții milenare: interzicerea transhumanței.
Dacă legea trece în această formă, ciobanii vor fi privați de dreptul de a-și deplasa turmele, ceea ce ar însemna sfârșitul modului de viață pastoral așa cum îl cunoaștem.