Oana Gheorghiu cere prelungirea austerității, deși economia scade!
Vicepremierul demis, Oana Gheorghiu, a emis un mesaj clar și ferm în care solicită prelungirea regimului de austeritate inițiat de fostul prim-ministru Ilie Bolojan. Conform afirmațiilor sale, aceste măsuri restrictive ar trebui menținute în vigoare pentru o perioadă de cel puțin încă un an, chiar dacă datele statistice oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (INS) indică o scădere constantă a indicatorilor economici pe parcursul a 12 luni consecutive.
Această poziție a fost exprimată într-o intervenție la televiziunea B1TV, unde liderul PSD a comentat și aspectele legate de politica fiscală, inclusiv evoluția cotei de TVA.
În timpul emisiunii, Oana Gheorghiu a fost întrebată despre posibilitatea reducerii TVA, o taxă care a fost majorată anul trecut până la nivelul de 21%. În acest context, ea a recunoscut onest că inițiativele luate sub conducerea lui Bolojan nu au reușit să atinga obiectivele propuse inițial. Cu toate acestea, argumentul central al discursului său s-a bazat pe necesitatea consolidării financiare. „Deși nu sunt un expert specializat în domeniul finanțelor, cunoștințele mele actuale îmi permit să spun că nu am atins încă nivelul de deficit care să ne permită implementarea unor măsuri de relaxare fiscală”, a declarat Gheorghiu.
Ea a subliniat importanța continuării eforturilor de diminuare a deficitului bugetar prin aplicarea diverselor instrumente de control al cheltuielilor.
Liderul social-democrat a mai afirmat că, într-un guvern responsabil, mai este nevoie de aproximativ un an, poate puțin mai mult, pentru a începe să vedem primele semnale pozitive, descriind metaforic acest moment ca fiind „luminița de la capătul tunelului”. Ea a insistat pe ideea că trebuie să se consolideze rezultatele deja obținute și să se continue reducerea deficitului prin metode variate.
Pe de altă parte, Oana Gheorghiu nu a ezitat să traseze o linie distinctă între actuala situație și erorile anterioare, punând accent pe gestionarea defectuoasă a resurselor de către guvernările PSD de mai înainte. Ea a acuzat Partidul Social Democrat că a „risipit o grămadă de bani” în perioadele în care a majorat pensiile și salariile.
Potrivit analizei sale, guvernele conduse de PSD au avut o tendință cronică de a crede că injectarea de fonduri, pe care statul nu le avea efectiv disponibile, în sistemele de pensii și salarizare va stimula automat economia.
Gheorghiu a explicat că această abordare, bazată pe ideea că creșterea artificială a veniturilor duce la o expansiune a consumului și, implicit, la o economie prosperă, s-a dovedit a fi o teorie economică ineficientă în practică.
Ea a menționat explicit guvernarea Ciolacu ca exemplu de risipă financiară semnificativă
Ea a menționat explicit guvernarea Ciolacu ca exemplu de risipă financiară semnificativă.
Contextul în care se insistentă asupra continuării austerității este marcat de o serie de intervenții drastice implementate de Ilie Bolojan.
Așa-numita „reformă” a premierului demis a inclus tăieri substanțiale ale veniturilor pentru angajații din sectorul bugetar, procese de concediere, reducerea valorii pensiilor și a alocațiilor sociale.
Un alt aspect controversat a fost extinderea impozitului pe proprietate, care a fost aplicat și persoanelor cu handicap.
În detaliu, în februarie 2026, Ilie Bolojan a promovat o Ordonanță de Urgență care prevedea desființarea a aproximativ 45.600 de posturi.
Măsura viza și reducerea cheltuielilor cu personalul cu peste 1,6 miliarde de lei în anul 2026, respectiv cu mai mult de 3 miliarde de lei în 2027.
Printre alte decizii administrative se numără diminuarea cu 25% a schemelor de personal din cadrul instituțiilor prefectului, reevaluarea normativelor pentru poliția locală și reducerea numărului de consilieri din cabinetele demnitarilor de stat.
Impactul acestor măsuri s-a simțit puternic și în sectoarele sensibile, precum sănătatea și educația, unde tăierile masive au generat greve și numeroase acuzații din partea sindicatelor. Premierul demis a redus numărul de locuri de muncă din spitale, iar în educație a tăiat bursele pentru anumite categorii de elevi și studenți.
Toate aceste elemente formează fundalul complex al dezbaterii actuale privind direcția politicilor economice ale României, în care Oana Gheorghiu pledează pentru o persistență în disciplina bugetară, ignorând temporar efectele negative asupra creșterii economice.