Cum sprijină SUA România în fața dronelor?
Nicușor Dan a trasat o imagine complexă a situației strategice a României. Deși Bucureștiul a consolidat semnificativ mecanismele de apărare împotriva dronelor, capacitatea de a contracara această nouă formă de război rămâne insuficientă.
Președintele a detaliat stadiul pregătirii militare și diplomatice într-o conversație exclusivă cu jurnalistul american Jim Sciutto, de la CNN International.
Dan a subliniat că dronele reprezintă o provocare nouă, cu care se confruntă întreaga comunitate internațională, nu doar România. Totuși, a punctat progresele concrete, punând accent pe sprijinul logistic și tehnologic din partea Statelor Unite.
Ce s-a întâmplat la incidentul de la frontieră?
Washingtonul a furnizat echipamente specializate pentru identificarea și neutralizarea acestor amenințări aeriene.
Un aspect crucial a fost reacția diplomatică la un incident recent, în urma căruia doi locuitori ai unei localități, situată la circa 10 kilometri de frontieră, au suferit răni. Președintele a justificat închiderea unui consulat rusesc de pe litoralul Mării Negre, considerând măsura echilibrată și proporțională cu gravitatea evenimentului.
În privința obiectivelor Rusiei, Dan a făcut o distincție clară: incursiunile cu drone nu implică neapărat intenția de a lovi, spre deosebire de campaniile de dezinformare, atacurile la infrastructură sau sabotaj. Acestea din urmă vizează erodarea încrederii populației în instituții și slăbirea sprijinului european pentru Ucraina.
Cum ne pregătim pentru un război hibrid?
Analizând probabilitatea unui conflict deschis, Dan a estimat că un atac direct al Rusiei asupra unui membru NATO nu este extrem de probabil în următorii unu-doi ani. Cu toate acestea, a insistat pe menținerea unei stări de alertă ridicate, amintind că, în 2020-2021, majoritatea analiștilor nu anticipau o invazie la scară largă, nici măcar intenția de a cucerii Kievul.
Președintele a notat o schimbare de paradigmă la nivelul conducerii europene. Liderii de la Bruxelles și Berlin recunosc acum pe deplin natura amenințării, alocând sume mai mari bugetului de apărare și intensificând cooperarea regională. Punctul focal este restabilirea unui echilibru just între contribuția Europei și cea a SUA la securitatea continentului.
Cum se reechilibrează apărarea europeană?
Discuția a inclus și retragerea parțială a efectivelor americane. România găzduia anterior aproximativ 1.500 de soldați americani, dintre care 500 făceau parte dintr-o structură rotațională care opera în România, Bulgaria și Ungaria. Acești 500 de militari au fost retrasi recent. Interogat dacă această mișcare ar putea încuraja agresiunea rusă și dacă Donald Trump este dispus să mențină o prezență robustă, Dan a argumentat că prezența militară americană nu doar în zona Mării Negre, ci și în vecinătatea Orientului Mijlociu și a bazinului mediteranean, aduce beneficii reciproce pentru Washington.
Față de scepticismul unor autorități germane privind capacitatea Washingtonului de a apăra Europa, Dan a contextualizat istoric: SUA au suportat o povară disproporționată, în timp ce contribuția europeană a fost sub nivelul așteptat. El a susținut punctul de vedere al lui Trump privind necesitatea reechilibrării și a amintit că președintele american a reiterat, la summitul de la Ankara, angajamentul ferm al SUA față de Articolul 5 al NATO.
În final, Dan a evaluat postura Moscovei, concluzionând că capitala rusă nu este dispusă, în acest moment, să intre în negocieri. Privind sprijinul acordat Kievului, șeful statului a enumerat rolul României în efortul comun de apărare, incluzând asistența pentru refugiați și facilitarea tranzitului cerealelor ucrainene, o rută critică în contextul în care porturile proprii ale Ucrainei nu mai pot fi utilizate eficient.