Cine va fi vicepremierul PNL?
Siegfried Mureșan a ieșit cu o compoziție care a surprins atât jurnaliștii, cât și observatorii politici.
Premierul desemnat a anunțat marți, în cadrul întâlnirilor bilaterale cu liberalii din Parlament, că dorește ca structura de conducere a noului Guvern să includă obligatoriu șefii celor trei partide din coaliție: PNL, USR și UDMR.
Practic, aceasta înseamnă numirea a trei vicepremieri, fiecare reprezentând o formațiune politică.
În această schemă, Ilie Bolojan, liderul PNL, pare candidatul natural pentru o poziție de vicepremier. La fel, Dominic Fritz, șeful USR, și Kelemen Hunor, președintele UDMR, ar urma să fie propuși pentru aceleași funcții.
Deși intenția lui Mureșan este clară, situația lui Hunor rămâne incertă. Acesta nu este sigur dacă va accepta oferta, iar o discuție decisivă cu parlamentarii UDMR este programată pentru miercuri, în dimineața devreme. Până acum, liderul UDMR a menținut o distanță vizibilă față de Mureșan, fiind chiar el cel care l-a acuzat public de absență în sezonul estival.
Hunor i-a cerut explicit premierului desemnat să renunțe la mandat dacă nu obținea sprijinul PSD pentru investire, argumentând că, cu doar 160-170 de voturi favorabile, era necesară o decizie rapidă pentru a evita un vot pierdut.
Care este programul de guvernare al noului cabinet?
Mureșan a contrazis ulterior această posibilitate, declarând că va merge la vot, indiferent de circumstanțe.
Structura generală a noului Guvern ar urma să aibă un număr similar de portofolii ministeriale cu cel din Cabinetul condus de Bolojan.
Împărțirea specifică a ministerelor și alegerea miniștrilor tehnici sau politici vor fi determinate ulterior de liderii celor trei partide componente ale coaliției.
Șansele de succes ale lui Mureșan la votul de învestitură sunt considerate mici, având în vedere că PSD și AUR au anunțat deja că nu vor susține acest Executiv.
Marți, în fața colegilor liberali, Mureșan a explicat că prezența la vot este o formalitate constituțională, realizată din respect față de președintele României. El a conturat două scenarii posibile: formarea unui guvern sub conducerea sa sau organizarea unor alegeri anticipate.
Cum reacționează publicul la criza energetică?
Mureșan a prezentat și principalele piloni ai programului de guvernare propus de el.
Accentul este pus pe construirea unei „Românii pro-europene și reformate”. Printre măsurile cheie se numără reducerea numărului de parlamentari, o decizie care ar urma să fie corelată cu datele recensământului.
De asemenea, este planificată comasarea unor agenții publice și o reformă profundă a sistemului pensiilor speciale, eliminând posibilitatea cumulului dintre pensie și salariu în sectorul public.
Managementul companiilor de stat trebuie îmbunătățit, iar ANAF ar trebui să-și concentreze eforturile pe combaterea marilor fraude, nu pe colectarea de la contribuabili mici. Mureșan a subliniat faptul că nu se preconizează majorări ale taxelor, impozitelor sau cotei de TVA, reformarea statului fiind punctul de plecare.
În încheierea discursului, Mureșan a enumerat trei motive principale pentru care va duce procedura până la capăt și se va prezenta în fața Parlamentului: primul este respectul pentru procedura constituțională; al doilea, dorința de a prezenta o viziune modernă asupra țării; iar al treilea, necesitatea ca cetățenii să observe clar cum votează fiecare partid, Parlamentul nefiind testat serios în ultimele luni. El a notat că, deși președintele nu a fost inițial favorabil alegerilor anticipate, acum există doar două opțiuni: guvernul Mureșan sau voturi anticipate.
Premierul desemnat a mai glumit că nu i-ar plăcea să fie în locul unui parlamentar PSD, care riscă să își piardă mandatul în cazul unor alegeri anticipate.