Cum s-a transformat piața turistică în ultimii 3 ani?
Într-o analiză detaliată a dinamicii actuale din sectorul turistic, Dragoș Anastasiu, omul de afaceri care a pus bazele grupului Eurolines, a oferit perspective esențiale privind transformările suferite de piața de concedii. În cadrul unei declarații acordate publicației „Adevărul”, acesta a subliniat cum profilul turiștilor români a evoluat radical, explicând de ce destinațiile din afara granițelor țin tot mai mult pasul cu cele autohtone, identificând punctele slabe ale ofertei locale și anticipând implicațiile tehnologiei avansate pentru intermediarii de turism.
Contextualizarea acestei dezbateri se realizează în cadrul ediției din 2026 a Travel Forum, un eveniment organizat în colaborare cu IC Events, care își propune să exploreze „Turismul în noua economie globală: destinații, conectivitate, investiții și mobilitate”. Programat pentru data de 29 septembrie, între orele 09.00 și 15.00, la sediul Sheraton Bucharest Hotel, forumul abordează teme cruciale precum redirecționarea preferințelor călătorilor, balanța dintre turismul național și cel internațional, infrastructura de conectivitate, atragerea capitalului, viitorul agențiilor de turism, dar și influența covârșitoare a inteligenței artificiale și a proceselor de digitalizare asupra industriei.
Dragoș Anastasiu figurează printre invitații de onoare confirmați pentru a-și exprima viziunea asupra acestor provocări.
Când este interogat despre metamorfoza pieței în ultimii doi sau trei ani, fondatorul Eurolines indică ca principală noutate creșterea semnificativă a gradului de informare a clientului mediu. Turiștii devin extrem de conștienți de contravaloarea banilor cheltuiți și beneficiază acum de un spectru larg de opțiuni.
Compararea nu se mai limitează la rivalitatea locală, precum cea dintre stațiunile Mamaia și Eforie sau între zonele montane Poiana Brașov și Predeal; competiția s-a extins la nivel internațional, incluzind destinații din Grecia, Turcia, Bulgaria, Italia sau Spania.
Accesibilitatea informațiilor permite vizualizarea rapidă a facilităților hoteliere, a camerelor, a plajelor, a recenziilor, a gastronomie din apropiere, a costurilor zborurilor și a experiențelor altor vizitatori, schimbând fundamental dinamica pieței.
Această transparență a generat o toleranță scăzută la calitatea mediocru a serviciilor. Dacă acum un deceniu sau jumătate de secol, absența alternativelor și a informațiilor ducea la acceptarea unor compromisuri, astăzi standardul a urcat.
Simultan, volumul deplasărilor a cunoscut o expansiune notabilă.
Sezonul estival 2026 a fost extrem de complex!
Statisticile Eurostat indică o creștere de peste 30% a numărului de români care au efectuat călătorii turistice în anul 2024, comparativ cu perioada anterioară, iar creșterea este chiar mai accentuată în segmentul deplasărilor în străinătate.
Astfel, ideea că românii abandonează obiceiul vacanțelor este o iluzie; concediul a rămas un pilon al stilului de viață și o prioritate bugetară, singura diferență fiind maturizarea și selectivitatea procesului de achiziție.
Sezonul estival din 2026 a reprezentat o perioadă complexă pentru industria autohtonă, evidențiind o prudență marcată a consumatorilor. Indicatorii oficiali inițiali confirmă această tendință: în luna iunie, fluxul de sosiți în unitățile de cazare din România a înregistrat o scădere de aproximativ 2,5%, în timp ce volumul înnoptărilor a coborât cu aproape 6%.
Disproporția dintre scăderea numărului de turiști și cea a nopților de cazare sugerează o reducere a duratei sejururilor.
Aceasta nu implică o retragere totală a românilor din circuitul turistic, ci o reevaluare riguroasă a bugetelor, o căutare intensificată a ofertelor promoționale, o posibilă scurtare a șederilor sau o relocare a perioadelor de concediu.
Modificările legislative privind sistemele de vouchere de vacanță au lovit în mod disproportional turismul intern.
Termenul care definește cel mai bine atmosfera verii curente este „prudență”: dorința de a călători persistă, dar decizia de cheltuieli este precedată de o analiză dublă.
Privind balanța dintre concediile interne și cele externe, România rămâne o destinație predominantă pentru proprii rezidenți, cu aproximativ 90% din deplasări realizate în interiorul granițelor, conform datelor Eurostat din 2024. Totuși, pârghia de creștere este mult mai puternică în direcția internațională.
Explicația acestui fenomen este relativ simplă și derivă din combinația factorilor menționați anterior: prețuri competitive în străinătate, calitate superioară a serviciilor și diversitatea opțiunilor accesibile digital, care determină tot mai mulți români să orienteze eforturile financiare către destinații din afara țării, consolidând astfel tendința de migrare a cererii spre piețele europene și mediteraneene.