De ce a scăzut inflația la 6,2%?
Prețurile la combustibili au devenit principalul factor de imprevizibilitate din economie, în timp ce rata anuală a inflației a coborât vizibil la 6,2% în august. Această frânare a scumpirilor nu vine dintr-o scădere a cererii din piață și nici din vreo minune a politicilor monetare.
Este, pur și simplu, un efect matematic: din calculul comparativ au ieșit șocurile economice de anul trecut. Institutul Național de Statistică a confirmat că indicatorul a ajuns la 6,2% în august, față de 8,2% în iulie și 10,4% în iunie. Asta înseamnă că, în doar trei luni, inflația s-a înjumătățit de la vârful de 10,85% înregistrat în mai.
Indicele armonizat, cel folosit pentru comparații la nivel european, arată o rată de 6,3%.
O analiză publicată de compania de consultanță Frames arată că scăderea inflației este, în esență, un truc matematic. Se datorează ieșirii din comparația „an cu an” a marilor turbulențe din 2025.
Liberalizarea prețurilor la energie din iulie 2025, alături de valul de majorări pentru TVA și accize din august același an, nu mai apasă pe calculul actual.
Se vede asta cel mai bine în facturile la curent, care urcă acum cu doar 1,82% pe an, față de creșterile de peste 50% din lunile trecute.
Chiriile și serviciile, adevăratele motoare ale scumpirilor!
Totuși, experții Frames avertizează că presiunea de fond nu a dispărut, ea mutându-se cu putere în sectorul serviciilor.
Când vine vorba despre bugetul real al gospodăriilor, media ultimelor 12 luni spune o cu totul altă poveste: o rată de 9,5%.
Asta înseamnă că, între septembrie 2025 și august 2026, am plătit pe coșul de consum prețuri, în medie, cu aproape 10% mai mari decât în anul precedent.
Mai mult, de la începutul lui 2026, indicele general a mai urcat cu 4,6%.
Managerul Frames, Adrian Negrescu, a subliniat că nu vom mai vedea scumpiri gigantice ca anul trecut, când energia s-a scumpit cu aproape 80% și a aruncat România în fruntea clasamentului european al inflației.
Combustibilii scumpesc șoselele chiar când inflația scade?
Economia merge practic cu două viteze, iar sectorul serviciilor trage constant în sus. Aici, prețurile au explodat cu 11,28% în ultimul an și cu 8,45% doar de la finalul lui 2025 — aproape dublu față de media generală.
Campionul absolut rămâne piața imobiliară: chiriile s-au dus în sus cu 39,7% anual, cea mai mare parte a saltului (37,21%) producându-se chiar din decembrie încoace. Topul scumpirilor e completat de apă, canal și salubritate (+14,12%), televiziune (+13,2%), reparații auto (+10,81%) și energie termică (+10,7%). Specialiștii subliniază că serviciile frânează cel mai greu pentru că sunt strâns legate de salarii, chirii comerciale și contracte pe termen lung.
Faptul că încă cresc în ritm de două cifre arată clar că presiunea inflaționistă e departe de a se fi stins.
Singura creștere lunară notabilă din august a venit din zona carburanților, care s-au scumpit cu 3,47% într-o singură lună.
Benzina a urcat cu 6,64%, iar motorina cu 6,12%.
Inflația a scăzut la 6,2%, dar raftul ne mai ajută cu ieftinirile?
Privit anual, coșul de combustibili s-a scumpit cu 17,03%, benzina cu 25,49%, iar motorina cu 34,61% — cea mai severă creștere din tot coșul de consum.
Explicația este fiscală și legislativă: la 1 iulie au căzut simultan plafonarea adaosului comercial (prin OUG 19/2026) și cotele reduse de accize, fix pe un fond de cotații internaționale tensionate.
Motorina a atins un record absolut de 10,98 lei pe litru la începutul lunii august, lucru care l-a forțat pe Executiv să taie temporar acciza cu 20% între 16 și 31 august, printr-un mecanism dinamic revizuit bilunar.
Dacă scoatem din ecuație carburanții, indicele prețurilor de consum a scăzut de fapt cu 0,08% în august față de iulie. Fără benzină și motorină, am fi vorbit despre o lună de deflație. „Marele semn de întrebare rămâne evoluția prețului carburanților”, punctează șeful Frames.
Din fericire, spre deosebire de energie și servicii, alimentele ne dau o gură de oxigen. Mărfurile alimentare s-au ieftinit cu 0,71% într-o lună și sunt cu doar 2,62% mai scumpe decât acum un an, mult sub media generală. Motivul principal?
O recoltă generoasă: legumele costă cu 8,51% mai puțin ca anul trecut, cartofii au scăzut cu 15,21%, iar fructele proaspete cu 18,18%. Ieftiniri vizibile au apărut și la morărit (-4,11%), mălai (-5,27%), zahăr (-2,27%) sau unt (-1,24%).