Variola ovină amenință biodiversitatea și sănătatea publică!
În ultimele săptămâni, variola ovină a continuat să se răspândească în numeroase exploatații ovine, iar un nou focar a determinat abaterea a sute de animale dintr-o singură fermă, conform raportului publicat de Agrointeligența. Situația devine din ce în ce mai gravă, deoarece boala a fost confirmată în mai ales confirmată în mai multe unități de creștere, iar strategiile de control implică eliminarea animalelor infectate și a celor expuse riscului de a se răspândi.
Într-o fermă din regiune, autoritățile au dispus sacrificarea a 600 de oi după confirmarea focarului de variola ovină. Această măsură face parte din acțiunile sanitar‑veterinare menite să prevină să prevină transmiterea bolii către alte efective. În prezent, boala continuă să se extindă, iar fiecare nou focar poate provoca pierderi semnificative și restricții asupra mișcării animalelor.
Pentru crescători, extinderea bolii de la o exploatație la alta reprezintă o problemă majoră. Fiecare focar nou poate însemna pierderi economice considerabile și restricții de transport, ceea ce afectează direct veniturile și viabilitatea fermelor. Autoritățile sanitar‑veterinare monitorizează evoluția focarelor și aplică măsuri de control și restricționare a circulației animalelor în zonele afectate. Variola ovină afectează în principal ovinele și poate provoca pierderi economice majore atunci când este necesară sacrificarea efectivelor pentru a limita răspândirea bolii.
În ultimele zile, situația epidemiologică a determinat autoritățile să anunțe noi măsuri de combatere a bolii.
Variola ovină se răspândește: cum reacționează autoritățile?
Printre acestea se numără și pregătirea unei campanii de vaccinare, iar România va primi gratuit de la Uniunea Europeană 1,3 milioane de doze de vaccin pentru ovine.
Deși variola ovină nu se transmite direct omului, experții avertizează că răspândirea necontrolată a bolii poate afecta ecosistemele locale prin reducerea populațiilor de oi sălbatice, care joacă un rol esențial în menținerea echilibrului vegetației și a solului în zonele rurale. În plus, stresul economic și psihologic impus crescătorilor de măsurile drastice de abatere poate duce la abandonarea exploatărilor, crescând riscul de terenuri neîntrijunate și degradarea peisajului agricol, cu efecte indirecte asupra mediului înconjurător.
Autoritățile vecine au început să schimbe informații în timp real despre focarele confirmate, în vederea prevenirii introducerii bolii prin traficul transfrontalier de animale. Comisia Europeană pentru Siguranța Alimentelor a recomandat armonizarea protocoalelor de analiză și carantină, în timp ce unele state membre au propus crearea unui registru comun al focarelor pentru a accelera Această colaborare poate fi esențială pentru evitarea transformării unui focar local într-o criză regională.