Reorganizarea Inspecției Judiciare, a doua miză strategică!
Magistrata Raluca Moroșanu solicită o restructurare imediată a Inspecției Judiciare, invocând o deteriorare a climatului din instanțe
În cadrul unui dialog extins oferit publicației moldave Ziarul de Gardă, prin intermediul formatului audio ZdCe, judecătoarea Curții de Apel București, Raluca Moroșanu, a conturat o imagine sumbră a actualului statut al justiției române. Conform afirmațiilor sale, dinamica internă a sistemului judiciar a suferit o transformare negativă, procesul fiind accelerat de eșecurile dezvăluite recent de investigația jurnalistică Recorder și de reacțiile ample ale colegilor de breaslă.
Moroșanu a subliniat cu fermitate că anxietatea care cuprinde corpul profesional al magistraților s-a intensificat considerabil în ultimele luni. Această escaladare a temerilor nu este percepută ca o reacție izolată, ci ca un simptom al unei degradări structurale. În instanța în care își exercită atribuțiile, judecătoarea observă o persistență a mecanismelor de sancționare și a anchetelor disciplinare, care creează un mediu de lucru tensionat.
Un aspect particular de atenționare este dedicat celor care au manifestat solidaritate publică. Moroșanu arată că magistrații care și-au asumat semnarea listei de sprijin pentru colegii vizati în ancheta Recorder se află într-o poziție vulnerabilă, fiind supuși unei supravegheri atentă.
Acești judecători au fost deja țintiti prin diverse instrumente administrative, inclusiv declanșarea de cercetări disciplinare și revocarea delegărilor de funcție, ceea ce sugerează existența unor consecințe neoficiale pentru actele de susținere mutuală.
Contextul în care aceste tensiuni au ieșit în evidență este marcat de implicarea directă a Raluca Moroșanu în evenimentele din decembrie 2025. La acea dată, ea a luat cuvântul în timpul unei conferințe de presă a Curții de Apel București, inițiate în umbra investigației „Justiție capturată”. Scopul intervenției sale a fost dublu: să ofere suport colegului său, Laurențiu Beșu, principalul protagonist al anchetei, și să valideze public veridicitatea mărturiilor acestuia.
După acest moment critic, judecătoarea a raportat o serie de presiuni de ordin psihologic, care au coincis cu derularea normală a activității sale profesionale. Lista acestor constrângeri include critici venite din partea colegilor și a conducerii interne, demararea unor proceduri disciplinare, o expunere mediatică selectivă în anumite segmente ale presei, precum și o urmărire online persistentă.
Consecințele concrete ale acestei dinamici s-au materializat prin excluderea sa din două dosare în curs. Situația a atins deja dimensiunea internațională, cauza fiind transmisă Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Aici, dosarul a depășit faza de admisibilitate și așteaptă acum o soluționare pe fond. Deși recunoaște greutatea presiunilor, Moroșanu insistă că menține un ritm normal atât în activitatea juridică, cât și în sfera personală, demonstrând reziliență profesională.
Excluderea din două dosare, consecință concretă!
Când i s-a cerut să identifice remedii pentru protecția judecătorilor împotriva acestor interferențe, Raluca Moroșanu a punctat două direcții majore de acțiune.
Prima soluție propusă este de natură legislativă, vizând reducerea ariei de manevră a președinților de instanță. Aceștia dețin, în prezent, o putere disproporționată în procesul de evaluare a performanțelor, în transferul personalului și în atribuirea delegărilor. Limitarea acestor atribuții este văzută ca un pilon esențial pentru întărirea independenței reale a magistraților.
A doua miză strategică identificată este reorganizarea Inspecției Judiciare. Moroșanu consideră că instituția a demonstrat, în perioada recentă, o funcționare care necesită o repensare fundamentală, adaptată la noile provocări și la modul în care s-a comportat până acum.
În plus, ea atrage atenția asupra importanței alegerilor pentru viitorul Consiliu Superior al Magistraturii, programate pentru anul 2028, sugerând că corpul profesional trebuie să abordeze acest proces cu o prudență deosebită.
Dezbaterile au inclus și relația simetrică dintre combaterea corupției și garantarea independenței judecătorilor. Pentru Moroșanu, cele două obiective nu sunt alternative, ci complementare, necesitând o evoluție paralelă și coerentă. Ea remarcă o regresie comparativă, estimând că România se afla într-o poziție mai favorabilă în materie de justiție cu aproximativ zece ani în urmă, deși și atunci existau lacune.
O observație subtilă, dar crucială, privește originea amenințărilor. Judecătoarea susține că erodarea independenței din interiorul sistemului este mai periculoasă și mai greu de contrabalansat decât presiunile exercitate de forțe politice externe. În viziunea sa, accesul la funcțiile de conducere din sistemul judiciar ar trebui rezervat persoanelor care nu au legături politice, asigurând astfel o distanță necesară față de partizanate.
Finalul interviului a fost dedicat unei perspective transfrontaliere, adresate special Republicii Moldova. Raluca Moroșanu a oferit o lecție de prudență, avertizând contra oricărei extremizări în politicile judiciare. Indiferent dacă accentul cade excesiv pe lupta anticorupție sau pe protecția independenței, orice dezechilibru este considerat o eroare. Mesajul central rămâne același: cele două dimensiuni trebuie să se susțină reciproc pentru a crea un echilibru durabil.
Interviul complet, care detaliază aceste aspecte, este disponibil pentru vizionare online.
Materialul provine din emisiunea Podcast ZdCe, unde judecătoarea Raluca Moroșanu a explicat motivele pentru care consideră că sistemul a intrat într-o fază de declin și de ce restructurarea Inspecției Judiciare este o urgență.