Aceste două țări au fost singurele care au reușit să mențină sub limita psihologică de 10 elevi per profesor
Clasele aglomerate domină peisajul educațional din România. Conform celor mai recente statistici ale Uniunii Europene, țara noastră înregistrează cel mai ridicat raport între numărul de elevi și cel al cadrelor didactice în ciclul primar.
În 2024, media s-a situat la 18,2 școlari pentru fiecare profesor, plasându-ne în fruntea clasamentului european.
Aproape imediat după noi, se află alte patru state membre care depășesc pragul de 15 elevi per cadru didactic: Cehia, Franța, Germania și Țările de Jos. Aceste valori contrastează brusc cu media generală a Uniunii Europene, stabilizată la 13,3 elevi per profesor în aceeași perioadă, conform datelor Eurostat.
Analiza cifrelor relevă o polarizare interesantă în blocul comunitar. La polul opus, Grecia și Luxemburg au consemnat cele mai mici rapoarte, cu doar 7,4, respectiv 8,2 elevi alocați unui cadru didactic.
Aceste două țări au fost singurele care au reușit să mențină sub limita psihologică de 10 elevi per profesor. La capătul superior al ierarhiei, Germania a raportat 15,2 elevi, urmată de Țările de Jos cu 16,3. Cehia și Franța au înregistrat ambele o valoare identică de 17,9, înainte ca România să atingă vârful de 18,2.
La nivel agregat, Uniunea Europeană a înregistrat o medie de 13,3 elevi per cadru didactic în 2024, o scădere remarcabilă față de 14,2 înregistrată cu un deceniu în urmă, în 2014. Această tendință de reducere a aglomerației a fost observată în 23 de state membre.
Populația școlară din învățământul primar a totalizat 23,2 milioane de elevi în 2024, în toată Uniunea Europeană
Reculul cel mai spectaculos a fost semnalat în Bulgaria, unde raportul a coborât de la 17,8 la 10,4, și în Slovenia, care a trecut de la 15,9 la 10,8.
O situație statică a fost notată în Austria, unde raportul a rămas constant la 12 elevi per profesor pe parcursul întregii decade.
În contrast, majoritatea celorlalte țări au experimentat o creștere a acestui indicator, cea mai pronunțată având loc în Lituania, unde numărul de elevi per cadru didactic a urcat de la 10,2 la 13,7.
Populația școlară din învățământul primar a totalizat 23,2 milioane de elevi în 2024, în toată Uniunea Europeană. Comparativ cu anul precedent, 2023, s-a înregistrat o mică retragere de 0,2%, echivalentă cu 35.153 de elevi în minus. Totuși, pe termen lung, față de 2014, numărul total de școlari a crescut cu 2,9%, adică cu 659.086 de elevi în plus. Franța conduce în ceea ce privește volumul absolut de elevi, cu 4,1 milioane de școlari în 2024, urmată de Germania (3,3 milioane), Spania (2,8 milioane) și Italia (2,6 milioane).
La cealaltă extremă, Malta (27.537), Luxemburg (43.020) și Cipru (60.596) au raportat cele mai mici populații școlare, conform aceluiași raport Eurostat.
Dinamica evoluției numărului de elevi pe țări, în intervalul 2014-2024, arată o diviziune clară: 15 state au înregistrat creșteri, în timp ce celelalte 11, pentru care există date complete, au suferit scăderi. Cele mai mari salturi procentuale au fost înregistrate în Luxemburg (+21,4%) și Slovenia (+18,2%). În schimb, cele mai drastice reduceri au fost consemnate în Polonia (-25,7%), Croația (-10,3%) și Portugalia (-10,0%).
Aceste date subliniază transformările demografice și structurale care modelează sistemul educațional european, cu România rămânând o excepție notabilă prin persistența unei aglomerații ridicate în sălile de clasă, deși media europeană generală tinde spre o diminuare a acestor tensiuni.