România a coborât în coada clasamentului european la PISA 2025!
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a dezvăluit recent datele aferente evaluării internaționale PISA 2025, relevând o tendință îngrijorătoare în sistemul educațional românesc.
Conform acestor rezultate, capacitatea elevilor noștri de a face față sarcinilor de bază a scăzut semnificativ, ceea ce indică o expansiune a fenomenului cunoscut sub numele de analfabetism funcțional.
România se poziționează acum în coada clasamentului european, alături de alte state membre ale Uniunii Europene care înregistrează performanțe limitate.
Această analiză detaliată, prezentată de surse specializate precum edupedu, subliniază faptul că declinul calității învățământului nu este un aspect izolat, ci afectează simultan multiple domenii critice pentru dezvoltarea intelectuală a tinerilor.
În mod concret, mediile obținute de elevii români la probele standardizate au suferat regresii vizibile în toate categoriile evaluate. La disciplina de științe, scorul mediu s-a situat la 425 de puncte, reprezentând o reducere de 3 puncte comparativ cu ediția anterioară din 2022. Situația este mai severă la abilitatea de citire, unde România a pierdut 16 puncte, ajungând la un total de 413 puncte. Similar, în domeniul matematicii, elevii au înregistrat un punctaj de 419, cu 9 puncte mai puține decât în 2022. Aceste cifre confirmă o erodare generalizată a competențelor fundamentale, punând în evidență necesitatea unei intervenții sistematice în curriculum și metodele de predare.
O noutate remarcabilă a ediției din 2025 a fost includerea, pentru prima dată, a unei probe specifice dedicate rezolvării problemelor prin utilizarea instrumentelor digitale.
La această componentă nouă, România a acumulat 442 de puncte, obținând poziția a 51-a într-un câmp competitiv format din 91 de țări și teritorii participante.
Deși integrarea tehnologiei în evaluare este un pas înainte, rezultatul moderat sugerează că elevii români nu au încă stăpânit pe deplin capacitățile necesare pentru a naviga eficient în medii digitale complexe, o abilitate tot mai esențială în economia modernă.
Din perspectiva regională europeană, imaginea oferită de statistici este destul de sumbră. România se află în zona inferioară a ierarhiei Uniunii Europene, fiind depășită la nivel mediu al celor trei competențe principale doar de Bulgaria și Cipru.
România e în coada Europei la PISA 2025!
Mai mult, performanțele noastre sunt inferioare chiar și față ale unor state non-membre ale UE, precum Muntenegru, Albania și Serbia, ceea ce indică o distanțare față de standardele continentale.
Pe plan global, clasamentul detaliat arată o distribuție neuniformă a pozițiilor: România ocupă locul 55 la științe, locul 53 la citire, locul 48 la matematică și, așa cum am menționat, locul 51 la competențele digitale.
Această grupare plasează țara noastră în aceeași categorie cu națiuni precum Thailanda, Mongolia, Costa Rica, Georgia și Republica Moldova, subliniind o similaritate a provocărilor educaționale întâmpinate de aceste sisteme.
Cel mai alarmant indicator derivat din raportul PISA 2025 este creșterea numărului de elevi care nu atinge nivelul minim de competență, cunoscut ca Nivelul 2, considerat pragul alfabetizării funcționale. În cazul României, 38,5% dintre studenții evaluați se situează sub acest barieră, o medie calculată pe cele trei domenii de bază: citire, matematică și științe. Acest procent este aproape de două ori mai mare decât media OCDE, care se înregistrează la 19,7%.
Tendința negativă este clară dacă ne uităm la istoricul recent: proporția elevilor sub nivelul 2 a crescut de la 33,2% în anul 2022 la 38,5% în 2025.
Aceasta demonstrează că problema nu este statică, ci se agravează de la o ediție la alta, afectând o proporție tot mai mare din generația tânără.
În contrast cu această majoritate vulnerabilă, segmentul elevilor care ating nivelurile superioare de competență, adică Nivelele 5 și 6, este extrem de redus. Doar 4,8% dintre elevii români au reușit să obțină scoruri la aceste praguri ridicate și foarte ridicate.
Disproporția dintre cei care nu pot face față sarcinilor de bază și cei care excelă la nivel avansat sugerează o polarizare a sistemului educațional, unde majoritatea absolvenților părăsesc școala fără abilități solide de analiză și sinteză informațională.
Aceste date, publicate oficial pe 8 septembrie, oferă o hartă clară a deficiențelor actuale și impune autorităților să reprioritizeze investițiile în formarea fundamentală a elevilor, pentru a inversa cursul negativ al analfabetismului funcțional în România.