Oana Niculescu: Prioritatea UE devine competitivitatea și prețul energiei!
Transformarea parcursului ecologic al Uniunii Europene: Prioritatea devine capacitatea de a concura și accesibilitatea costurilor energetice
Reprezentanta Comisiei Europene în România, Oana Niculescu, a subliniat că, deși Pactul Verde European continuă să reprezinte stâlpii strategici ai blocului comunitar, acesta traversează o perioadă de redirecționare fundamentală. Noul cap de pod al acestei politici pune un accent masiv pe competitivitatea industrială și pe asigurarea unor tarife energetice accesibile pentru cetățeni și companii.
Într-o declarație exclusivă adresată publicației DCNews, jurnalistul politic a detaliat implicațiile acestei revizuiri majore, explicând cum s-a modificat direcția Green Deal-ului în fața provocărilor actuale ale schimbărilor climatice.
Niculescu a descris rolul instituției pe care o reprezintă ca fiind cel de punte între capitala națională și sediul instituțiilor europene din Bruxelles.
Echipa sa are ca misiune principală creșterea gradului de înțelegere a specificităților României în rândul serviciilor Comisiei Europene, dar și facilitarea unei comunicări mai active și mai ușor de înțeles privind politicile continentale, adaptate contextului local.
Conform afirmațiilor Oanei Niculescu, inițiativa cunoscută sub denumirea de „Green Deal” nu a fost abandonată sau neglijată de guvernantii europeni. Dimpotrivă, ea a trecut printr-un proces de reevaluare profundă, pe care oficialul l-a caracterizat metaforic drept un „facelift”. Punctul focal al noii etape se deplasează spre consolidarea poziției competitive a industriei europene, gestionarea prețurilor la energie și oferirea unui sprijin concret statelor membre în timpul tranziției ecologice.
Aceste explicații au fost oferite în cadrul conferinței organizate de DC Media Group, intitulată „Schimbările climatice și impactul în economie”, care a avut loc vineri, 11 septembrie.
Evenimentul a servit drept platformă pentru a discuta despre destinul obiectivelor climatice ale Uniunii și despre modul în care Pactul Verde a fost reconceptualizat pentru a În analiza sa detaliată, Niculescu a clarificat statutul actual al angajamentelor asumate pentru protejarea mediului.
Deși structura fundamentală a Pactului Verde persistă, aceasta a suferit o ajustare calitativă.
Autoritățile europene au recunoscut necesitatea de a se concentra asupra dezvoltării avantajelor competitive atât la nivel de Uniune, cât și la nivelul fiecărui stat membru individual. Revizuirea a tratat documentul inițial ca pe o bază solidă, supusă unei analize critice pentru identificarea zonelor de vulnerabilitate. Obiectivul principal pentru mandatul viitor este implementarea efectivă a legislației existente, care stabilește o traiectorie clară către atingerea neutralității climatice până la mijlocul acestui secol. Această punere în aplicare nu este o simplă formalitate, ci implică întărirea specifică a domeniilor în care s-au identificat slăbiciuni.
Printre inițiativele cheie se numără promovarea unei industrii curate, cu scopul de a asista sectoarele cu consum intens de energie în trecerea către un model cu emisii reduse, fără a ignora aspectele costurilor. Un alt pilon important vizează accesibilitatea tarifelor energetice pentru gospodării și unități industriale, o temă de o sensibilitate ridicată, mai ales pentru economia românească, dar relevantă pentru întregul continent.
Strategia include și instrumente specifice pentru sectoarele care depind de hidrocarburi și care sunt expuse la practici comerciale considerate neloiale, ajutându-le să navigheze prin tranziție în ciuda presiunilor concurenței globale.
Cifrele alarmante ale crizei climatice au fost prezentate de Oana Niculescu!
În paralel, se pregătește viitorul cadru financiar multianual, bugetul Uniunii pentru următorii ani.
Procesul de simplificare a bugetului a dus la o structură mai robustă, învățând lecții din exercițiul anterior, cu o direcționare a fondurilor către zonele cu cea mai acută nevoie.
Propunerea Comisiei Europene reprezintă cea mai ambițioasă ofertă până în prezent, având o valoare de două trilioane de euro, o sumă considerată proporțională cu gravitatea provocărilor actuale, deși rezultatul final depinde de negocierile cu statele membre.
Impactul economic al crizei climatice este cuantificat prin cifre alarmante prezentate de Oana Niculescu. Pierderile economice generate de fenomenele meteorologice extreme în intervalul 1980-2023 au totalizat 738 de miliarde de euro. Schimbările climatice sunt identificate ca fiind provocarea definitorie pentru deceniile care vin, o realitate devenită frecventă pe teritoriul european. Datele indică faptul că continentul se încălzește de două ori mai rapid decât media globală. În anul 2024, s-a înregistrat o creștere a temperaturii cu 1,4 grade Celsius. Aceste condiții se manifestă în România prin secete severe, inundații, alunecări de teren și alte fenomene meteo extreme.
Din totalul pierderilor de 738 de miliarde de euro, 22% s-au produs doar în ultimii trei ani, evidențiind o intensificare a daunelor.
Structura pierderilor este dominată de inundații, care generează 44% din daune, urmate de furtuni și grindină cu 29%, iar valurile de căldură, asociate și cu cel mai mare număr de decese, contribuie cu 19%. Aceste sume reprezentând bani care nu se reinvestesc în societate, ci se pierd efectiv. Anul 2025 a fost marcat de un număr record de incendii de vegetație, confirmând magnitudinea pierderilor.
Perspectiva experților de la Comisia Interguvernamentală pentru Schimbările Climatice (IPCC) sugerează că, în absența unor modificări substantiale în politicile publice, costul inacțiunii va deveni insuportabil.
Riscurile asociate climatului nu mai pot fi tratate exclusiv ca o problemă de mediu, ci constituie amenințări sisteme structurale care afectează societățile moderne. Fenomenele meteorologice degradează infrastructura, comunitățile, locuințele și iau vieți omenești. Aceste riscuri se amplifică reciproc și sunt multidimensionale, extinzându-se dincolo de protecția mediului tradițional, pentru a cuprinde securitatea economică, alimentară (în special agricultura) și industrială.
Abordarea clasică a politicilor economice nu mai este suficientă pentru a gestiona criza climatică.
În cadrul Uniunii Europene, această luptă este integrată de mult timp în nucleul politicilor dezvoltate la Bruxelles, formând o arhitectură robustă de Strategia dublă implică combaterea directă a efectelor climatice, dar și modernizarea și transformarea sistemului de reglementare și a procesului de tranziție. Obiectivul nu este ruperea legăturii cu stilul de viață anterior, care a generat dezvoltarea economică, ci reconfigurarea economiilor pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, creând prosperitate printr-un nou tip de industrie și societate.
Acest model urmărește prosperitatea fără consumul necontrolat al resurselor, în special a celor finite.
În acest context, Oana Niculescu a menționat cazul localității Broșteni, unde România a beneficiat de fonduri din mecanismul Restore, în valoare de 12,75 milioane de euro, pentru remedierea impactului evenimentelor climatice.
Speranța oficialului european este ca astfel de incidente catastrofale să devină din ce în ce mai rare în viitor.