Pandemia de COVID-19 a afectat grav rezultatele elevilor români!
Ministrul Educației, Mihai Dimian, a explicat performanța modestă a elevilor români în testele internaționale PISA printr-o combinație de factori tehnici și contextuali. A subliniat că una dintre cauzele principale este diferența dintre metodologia de evaluare utilizată în România și cea aplicată la nivel global.
În timp ce școlile noastre se bazează în mare parte pe hârtie pentru evaluări precum Evaluarea Națională sau verificările din clasele a doua, a patra și a șasea, PISA cere lucru exclusiv pe platformă digitală.
Dimian a precizat că această tranziție pe ecran este un obstacol semnificativ, deoarece majoritatea examenelor interne nu pregătesc elevii pentru mediul computerizat, lăsându-i nepregătiți pentru specificul testării online.
Un alt element esențial invocat de ministrul a fost impactul pandemiei de COVID-19. Testele PISA 2025 au fost aplicate în martie, aprilie și mai, perioadă în care efectele crizei sanitare încă se simțeau profund în sistemul educațional. Dimian a menționat că acest exerciciu de evaluare reflectă, de fapt, o acumulare de opt sau nouă ani de traiect școlar pentru elevii testați. În această perioadă, instruirea a fost marcate de apariția unui virus biologic și de un așa-numit „virus cognitiv”, care a afectat capacitatea de asimilare a cunoștințelor.
A insistat că scăderea indicatorilor nu este un fenomen izolat, ci parte dintr-o tendință internațională observabilă la alte țări participante la PISA.
Deși în România se caută motivele acestei stagnări, Republica Moldova a ales o drum proactiv.
După publicarea rezultatelor PISA 2025, autoritățile moldave au început măsuri concrete, inclusiv reformarea examenelor naționale și introducerea unei practici de lectură zilnică obligatorie. Totuși, Dimian a menționat că și România a realizat progrese structurale în ultimele luni. Au fost înființate peste 2.500 de laboratoare de științe moderne, o inițiativă care oferă elevilor șansa de a reduce decalajul față de media OCDE.
Digitalizarea educației este cheia adaptării la viitor!
Această infrastructură vizează aplicarea competențelor teoretice în contexte reale, o lacună identificată în rezultatele actuale.
Accentul pe adaptare la viitor include și domeniul digital. Noul cadru de evaluare PISA integrează competențele computaționale, lângă literația, abilitățile matematice și cunoștințele științifice.
Dimian a explicat că aceste competențe au un efect de rezonanță asupra altor domenii, demonstrând interdependența dintre fluenta digitală și succesul academic. Prin modernizarea spațiilor didactice, aproximativ 95.000 de clase beneficiază de echipamente actualizate, acoperind o cohortă de circa două până la trei milioane de elevi.
Formarea cadrelor didactice a fost o prioritate paralelă.
În intervalul menționat, 100.000 de profesori au urmat programe de specializare în pedagogia digitală, pregătindu-se să gestioneze tranziția către metode interactive.
Ministrul a afirmat că, cu infrastructura nouă, este posibil să se implementeze probe computerizate similare celor PISA, permițând rezolvarea de probleme mai aplicate decât cele obișnuite.
Această strategie combină investiția în tehnologie cu recalibrarea curriculumului, încercând să transforme provocările identificate în oportunități de modernizare a sistemului educațional românesc.