De ce Trump face costul vieţii să dureze atât de mult pentru cetăţeni?
Viorela MarinPublicat 21.09.2026 23:30·Actualizat 21.09.2026 23:30
Popularitatea preşedintelui SUA Donald Trump a ajuns la cel mai mic nivel înregistrat de-a lungul carierei sale politice, conform datelor oferite de un sondaj realizat de Reuters și Ipsos. Studiul, desfăşurat în perioada de 18 până la 21 septembrie 2026, a inclus 1.277 de adulţi americani selectaţi la naţional și a fost aplicat prin intermediul unui chestionar online.
Eroarea de esantionare a fost estableată la ±3 puncte procentuale, asigurând o precizie statisticană adecvată pentru concluziile tratate.
Rata de aprobare generală a acţiunilor preşedintelui a scăzut la 32%, o valoare care reprezintă minimul absolut din perioada în care a exercitat funcţia publică. Această cifră este semnificativ mai jos decât cea înregistrată în sondajul precedent, efectuat o săptămână înainte, când aprobarele au ajuns la 35%.
Scăderea reflectă o deteriorare a percepţiei publice, în special în contextul crizei economice și a tensiunilor internaționale.
O parte semnificativă din disconfortul expres de cetăţeni provine din modul în care Trump gestionează costul vieţii. Doar 17% dintre toţi respondeţii au declarat aprobare pentru politici sale în acest domeniu, în timp ce o majoritate de 55% a exprimat dezaprobare.
Situaţia este mai gravă chiar şi în rândul membrilor partidului său: în timp ce 73% dintre republicanii interogaţi au spus că încă îl susţin, această proporţie este în scădere față de 82% înregistrată în sondajul din săptămâna anterioară.
Mai ales, pentru prima dată din începutul mandatului său, numărul de republicanii care critică abordarea sa privind inflaţia și preţurile combustibililor a depăşit celui de susţinători: 51% împotriva 44%.
Acest schimb de atitudine este legat strîns de decizia luată de administraţie în februarie 2026, când a fost déclanşat un conflict militar cu Iran. Operaţiunea a dus la o creştere bruscă a preţurilor la benzină și motorină, afectând direct bugetele familiei americane. Războiul, considerat de multă parte al populaţiei ca nejustificat și provocator, a intensificat frustraţia față de politica economică a preşedintelui, în special în contexte în care inflaţia rămâne un preoccupare majoră pentru alegători.
Deși Trump a revenit la Casa Albă în ianuarie 2025 cu promisiuni ferme de a reduce inflaţia și de a opri intervenţiile militare externe, primele reacţii au fost mai optimisticе. Într-un sondaj aplicat câțiva ore după învestire, rata de aprobare a ajuns la 47%.
Cine susţine încă politica lui Trump în conflictul iranian?
Totuşi, această entuziasm inițial s-a evaporat rapid, în măsura în care politica sa nu a produs rezultatele așteptate și a aggravat problemele pe care le-a promis să le rezolve.
Percepţia față de Trump variază semnificativ în funcţie de afiliaţie partidară.
În rândul republicanilor, reacţia este divizată: în timp ce un mare procent (79%) îl susţin în ceea ce priveşte politica de imigraţie, doar 36% dintre toţi americanii interogaţi aprobă abordarea sa în acest domeniu, în timp ce 55% o respinge.
Unii legislatori républicani din Congres au exprimat preocupare că o campanie agresivă de deportare a persoanelor fără statut legal ar putea distancescă votanţii cu rădăcini imigrante recente, inclusiv din comunităţile hispane, care reprezintă un segment important al electoratului în multe state.
În contraste, susţinerea pentru politica sa în legătură cu conflictul iranian este foarte limitată: doar 24% dintre americani au exprimat aprobă, iar majoritatea consideră că deciziile luate în acest domeniu au dus la consecințe economice negative fără a obține beneficii de securitate semnificative.
Pe lângă evaluarea performanţei preşedintelui, sondajul a abordat și intenţiile de vot pentru alegerile parlamentare parţiale programate pentru 3 noiembrie 2026. Rezultatele au arătat un avantaj clar pentru Partidul Democrat: 43% dintre alegătorii înregistraţi au declarat că vor vota pentru candidaţi demokraţi, în timp ce doar 35% au ales varianta republicană.
Diferenţa de opt puncte procentuale reprezintă cel mai mare avans înregistrat de democraţi într-un sondaj Reuters/Ipsos în cursul anului 2026.
Această tendință ar putea avea implicaţii serioase pentru agenda lui Trump, mai ales dacă Partidul Democrat ar câștiga controlul peste una sau ambele camere ale Congresului, ceea ce ar limita semnificativ capacitatea sa de a promoveaza legislaţie.
Totuşi, autoriţii studiului precizează că datele oferă o imagine generală a preferinţelor electorale la nivel naţional și nu reflectă în detaliu variaţiile de la nivelul statelor sau districtilor electorale individuale, unde factores locali — cum ar fi candidatii specifici, probleme regionale sau dinamici de campană — pot influenţa semnificativ rezultatele finale și, prin extensie, controlul Senatului și al Camerei Reprezentanţilor.