De ce CNCD a rămas în pasivitate în cazul declarațiilor lui Teodosie?
Diana Buzoianu acuză CNCD de pasivitate în sesizarea legată de declarațiile lui IPS Teodosie privind femeile victime de violență domestică.
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a declarat public că Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) nu a furnizat niciun El a afirmat, într-un context public, că o femeie supusă abuzului de către partenerul ei trebuie să „ducă crucea” și să renunțe la divorțul. Buzoianu a considerat această poziție periculoasă și incompatibilă cu principii de egalitate și protecție a victimei.
Într-o postare detaliată pe Facebook, ministrul a rememorat circumstanțele: „În iunie 2024, în urma declarațiilor lui IPS Teodosie, care afirmau că femeile abuzate psicologic de soți trebuă să suporte destinul fără a căuta soluții, am depus o sesizare la CNCD. Am declarat clar că abuzul nu poate fi comparat cu o cruce pe care o sărbătoreste o femeie în casa ei, zi de zi.” A subliniat că mesajul transmis de Teodosie a fost interpretat ca o justificare a violenței și că nu poate accepta existența unui astfel de discurs în spațiul public, mai ales când vine de la o figură cu autoritate morală și religiosă.
Deși au trecut mai bine de douăzeci și patru luni de la depunerea sesizării, Buzoianu accusează CNCD de a rămâne în tăcere, fără a emite o poziție oficială sau o concluzie în dosar. Au trecut mai bine de doi ani. În această perioadă, mii de femei din România au trăit în realitatea violenței domestice. Unele au căutat ajutor și l-au primit.
Alte au reușit să ieșea din situații periculoase. Dar tragically, unele n-au mai reușit să scape.
Și tot acest timp, instituția care are ca scop explicit combaterea oricărei forme de discriminare nu a putut să ajungă la o decizie în acest caz specific, a scris Buzoianu, exprimând frustrația și dezamăgia față de lipsa de Ministrul a precizat că a intervenit repetat pentru a solicita o reevaluație a sesizării și a cerut explicări privind motivul întârzierei.
Am formal cerut revizuirea acestui dosar.
Aștept de la CNCD un Totuși, sunt obligați de disposițiile legale să ofere o soluție, indiferent de complexitatea cazului.
Cât timp trebuie să treacă până o declarație care banalizează abuzul asupra femeilor să primească o reacție de la autoritățile statului? Un an? Doi ani?
De ce tace CNCD în dosarul Teodosie?
Sau trebuie să așteptăm până când astfel de idei devin tão obișnuite încât să nu mai provoace nici o reacție?
Doi ani au trecut deja și CNCD nu s-a pronunțat , a adăugat Buzoianu, punând accent pe riscul social al pasivitii instituționale.\n
Conform declarațiilor sale, întârzierea în soluționarea sesizării nu este doar o neeficientă bureaucratie, ci transmite un mesaj periculos către victimele violenței. Tăcerea și complicitatea instituțiilor au consecințe reale.
Când vorbim despre femei care trăiesc abuzul în cadrul familiei, un întârzie permanent de la o autoritate publică transmită un mesaj devastator: ‚Așteaptă. Suferă.
Noi, pentru moment, suntem de partea celui care abuzează.’ Aceasta nu este o poziție acceptabilă, mai ales când se discută despre drepturile fundamentale ale persoanelor, care nu pot fi lăsate în suspindere pe baza de indecizie sau pasivitate, a afirmat ministrul, subliniând obligatia instituțiilor de stat să actioneze prompt atunci când sunt implicatede valori esențiale precum dignitatea și siguranța persoanelor.
Diana Buzoianu a formulat și o serie de întrebări directe adresate CNCD, cerând clarizare despre stadiul dosarului: CNCD, ce s-a întâmplat cu sesizarea depusă în 2024? A fost analizat dosarul? Dacă da, unde este decizia finală?
Dacă nu, de ce a durat mai bine de două ani fără să se ajungă la nicio concluziune?, a întrebat, sugerând posibilitatea unei neglijeri sau a unei evitări intenzionate a abordării subiectului.
În continuare, ministrul a avertizat că lucrează la evaluarea posibilității de a depune o plângere penală pentru abuz în serviciu, în cazul în care considera că refuzul CNCD de a se pronunțe constituie o încalcare a obligațiilor funciare. „Este mai indicat să inițiaz o plângere penală pentru abuz în serviciu, deoarece voi refuzați de peste două ani să vă pronunțați asupra unei sesizare depusă la instituția voastră?”, a declarat Buzoianu, indicând că nu excluză nici o cale juridică pentru a obliga responsabilitatea institutională.
Declarațiile lui IPS Teodosie, care au generat sesizarea, au fost largement condamnate de organizații de dretei omului, specialiști în violența de gen și reprezentanți ale societății civile, care le-au considerat incompatibile cu standardele internaționale privind protecția victimei și eliminarea oricărei forme de justificare a violenței de gen. Arhiepiscopul Tomisului a sustinut că femeile victime de abuz psicologic trebuie să suporte situația și să nu solicite divorțul, o poziție care a fost interpretată ca o încetare a responsabilității agresorului și o pericolosă normalizare a violenței în familie.