Fondurile europene se concentrează masiv în construcții!
Sectorul construcțiilor din România se află într-o situație critică.
Un deficit de lichidități de aproximativ 3 miliarde de euro greuiește pe firme, reprezentând diferența dintre lucrările deja finalizate fizic prin PNRR și banii pe care le-au reușit să îi încaseze efectiv.
Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) a semnalat această disonanță severă, care apasă greu pe capacitatea de plată a companiilor, conform informațiilor transmise de Agerpres.
Datele oficiale arată o concentrare majoră a fondurilor europene în acest domeniu. Din totalul bugetului PNRR, sectorul construcțiilor absoarbe 9,45 miliarde de euro — adică 44,8% din valoarea integrală a programului.
Lucrările certificate tehnic și realizate pe șantier sunt estimate la circa 6 miliarde de euro. În contrast, constructorii au reușit să încaseze doar aproximativ 3,1 miliarde de euro pentru aceste activități.
Decalajul de aproximativ 3 miliarde de euro între stadiul fizic al lucrărilor și sumele intrate în conturi generează o tensiune extremă în fluxurile de trezorerie ale firmelor, periclitând stabilitatea lor financiară.\n
Liderii industriei nu se opresc la constatarea pierderilor. Atrag atenția asupra modului defectuos în care a fost implementat PNRR. Subliniază necesitatea de a extrage lecții din această experiență pentru a asigura o absorbție eficientă a viitoarelor fonduri de coeziune.
Documentul oficial al federației arată că România riscă să închidă programul cu probleme care puteau fi previzibile din faza inițială. Printre principalele deficiențe: proiectele insuficient pregătite, procedurile administrative interminabil de lungi, gestionarea deficitară a investițiilor și absența unei strategii coerente.
De ce avertizează FPSC clasa politică pentru deficitul de 3 miliarde de euro?
Aceste aspecte au contribuit decisiv la faptul că țara a rămas semnificativ sub obiectivele fixate la începutul exercițiului.
Președintele FPSC, Cristian Erbaşu, a emis un avertisment ferm către clasa politică. A solicitat o trezire urgentă, subliniind că rectificarea bugetară devine o urgență reală.
Bugetul actual a fost structurat în jurul veniturilor din PNRR. Fără un guvern funcțional care să poată modifica cadrul legal, revizuirea bugetului este blocată — lăsând proiectele noi fără cofinanțarea necesară.
„Avem un apel disperat către politicieni să se trezească”, a declarat Erbaşu, notând că nu există proiecte viabile derulabile din cauza lipsei fondurilor naționale de cofinanțare.
A insistat, de asemenea, pe ideea că dezvoltarea României nu trebuie să depindă exclusiv de presiunile externe impuse de Uniunea Europeană, ci trebuie impulsionată și intern.
O altă îngrijorare majoră privește viitorul forței de muncă din construcții. Organizatia avertizează că, dacă nu se garantează continuitatea investițiilor, România riscă să-și piardă muncitorii calificați. Aceștia ar putea migra din nou către țările vestice, unde programele de atractivitate oferă facilități atrăgătoare pentru specialiști. Concluzia expertului este clară: miza constă în asigurarea continuității investițiilor și pregătirea anticipată a proiectelor pentru noul exercițiu financiar 2028-2034.
În acest nou context, ponderea finanțării naționale va fi mult mai mare — ceea ce impune o planificare riguroasă și o mobilizare imediată a resurselor interne pentru a evita o nouă stagnare economică.