De ce 10 septembrie marchează Ziua Mondială de Prevenire a Suicidului?
Calendarul istoric și cultural al zilei de joi, 10 septembrie, adună într-o singură zi o serie de evenimente marcante, de la nașterile unor personalități artistice și politice influente, până la momente cruciale din istoria modernă și contemporană. Printre cele mai remarcabile figuri asociate cu această dată se numără regizorul britanic Guy Ritchie, care împlinește astăzi 58 de ani, precum și memoria postumă a cantautorului român Cristian Pațurcă, care ar fi avut 62 de ani dacă ar fi fost în viață.
Acestea sunt doar câteva dintre nenumăratele personalități și fapte consemnate în arhiva istorică pentru data de 10 septembrie.
Guy Ritchie, născut în localitatea Hatfield, din Anglia, în anul 1968, s-a impus pe scena cinematografiei mondiale ca un creator de excepție, combinând rolurile de regizor, producător și scenarist. Stilul său distinctiv, caracterizat printr-o ritmicitate vizuală alertă, un umor negru rafinat și o abordare nouă a genului de acțiune axat pe subcultura muncitorească și pe lumea interlopă din Regatul Unit, a redefinit modul în care se filmează acest tip de producții.
Debutul său în fața camerei, realizat prin filmul Lock, Stock and Two Smoking Barrels din 1998, a fost o explozie de succes care a șocat industria, redefinind cinematografia britanică a anilor '90 și punând bazele carierei actorului Jason Statham.
Succesul a continuat cu Snatch (2000), o operă care a intrat în categoria filmelor cult, unde Brad Pitt a interpretat rolul unui boxeur amator.
Versatilitatea sa artistică l-a condus ulterior spre colaborări cu Hollywood, inclusiv reinventarea personajului clasic Sherlock Holmes în filmul din 2009 și în secvențele ulterioare, alături de Robert Downey Jr. precum și regia adaptării live-action a filmului Aladdin (2019), o producție care a depășit granița de un miliard de dolari încasări. Revenind la estetica sa specifică, Ritchie a lansat The Gentlemen (2019) și serialul omonim, menținând astfel legătura cu publicul său fidel.
Tehnicile sale de montaj rapid, utilizarea frecventă a flash-back-urilor și schimbările bruște de perspectivă, combinate cu dialoguri pline de umor și trame narative complexe, rămân marca sa înregistrată.
Pe planul memoriei colective românești, data de 10 septembrie evocă figura Cristian Pațurcă, născut în 1964 în București. Cantautorul și compozitorul a devenit o figură emblematică a mișcărilor de protest din Piața Universității din 1990, fiind strâns legat de evenimentele Revoluției din decembrie 1989.
Faima sa s-a cristalizat în jurul piesei „Imnul Golanilor”, compusă și interpretată în timpul manifestațiilor anticomuniste, melodie care a devenit imnul neoficial al dorinței de libertate și al rupturii definitive de regimul comunist.
Repertoriul său cuprindea și alte creații inspirate din acea perioadă agitată, precum „Jos comunismul”, „Nu plecăm acasă” și „Scrisoare din Piața Universității”. Prin intermediul muzicii sale, Pațurcă a devenit glasul unei întregi generații care aspira la o Românie democratică. Viața sa s-a încheiat prematur, la 18 ianuarie 2011, la vârsta de 46 de ani, după o luptă îndelungată cu tuberculoza.
A fost descoperit mort în garsoniera pe care o închiria, de către proprietarul locuinței. În memoria publică, el a rămas cunoscut sub numele de „trubadurul golanilor”, simbol al luptei pentru democrație și libertate.
Ziua de 10 septembrie este, de asemenea, consacrată la nivel global ca Ziua Mondială de Prevenire a Suicidului, o inițiativă instituită în anul 2003 de Asociația Internațională pentru Prevenirea Suicidului (IASP), în parteneriat cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS). De atunci, în diverse state, se desfășoară campanii de informare, conferințe și evenimente publice menite să crească conștientizarea asupra acestei probleme critice. Scopul principal este de a atrage atenția asupra importanței sănătății mintale și de a încuraja deschiderea în discuțiile privind problemele emoționale și situațiile de criză. Mesajul central al zilei subliniază că suicidul este o problemă preventibilă, iar sprijinul acordat de familie, prieteni și specialiști joacă un rol vital.
Tema campaniei se modifică periodic; pentru perioada 2024-2026, accentul este pus pe „Changing the Narrative on Suicide”, o inițiativă care vizează transformarea modului în care societatea abordează subiectul, trecând de la tăcere și stigmatizare la deschidere, înțelegere și prevenție activă.
Lista nașterilor celebre de pe 10 septembrie include și alte personalități remarcabile. În 1810 s-a născut Simion Balint, un revoluționar român care a luptat alături de Avram Iancu, având funcția de prefect al Legiunii Arieșului. Pentru curajul său, a fost decorat atât de împăratul de la Viena, cât și de țarul Rusiei. În 1907 a venit pe lume Tala Birell, o actriță de teatru și film, născută Natalie Bierl, fiica omului de afaceri bavarez Karl Bierl, care activa la București, și a mamei sale, Stefanie von Schaydakowska, originară din Galicia.
Cariera sa a inclus apariția în 1940 în piesa „Dragii Mei Copii” la Teatrul Belasco din New York, iar printre ultimele sale roluri cinematografice se numără episoadele din serialul „Orient Express” din 1953, inclusiv episodul „Eșarfă Roșie”.
Anul 1933 a adus nașterea lui Karl Lagerfeld, celebrul designer german, care a deținut funcția de director creativ al casei Chanel din 1983 până la decesul său, în 2019, la vârsta de 85 de ani. Recunoașterea sa era facilitată de aspectul său inconfundabil: părul alb legat în coadă, ochelarii negri, mănușile de piele fără degete, cravatele negre late cu noduri lejere și cămășile albe cu guler înalt detașabil.
În 1942 s-a născut Liviu Cornel Babeș, un electrician și pictor amator care a făcut un gest dramatic de protest împotriva regimului comunist, autoincendiindu-se pe pârtia de schi Bradu din Poiana Brașov la 2 martie 1989. A lăsat în urmă o pancartă cu mesajul „Stop Murder! Brașov = Auschwitz.” și a fost declarat erou-martir în 1997. Actorul Colin Firth, laureat al Premiului Oscar pentru cel mai bun actor în 2011 pentru rolul din filmul „The King’s Speech”, s-a născut în 1960.
Tot în 1964, pe lângă Cristian Pațurcă, s-a născut și actorul american Raymond Cruz, cunoscut pentru rolurile din „Training Day” (2001) și seria „Breaking Bad” (2008–2013).
George Buitul, iezuitul transilvănean, a murit în această zi!
Ryan Phillippe, născut în 1974, a devenit faimos prin filme precum „I Know What You Did Last Summer” (1997), „Cruel Intentions” (1999), „The Way of the Gun” (2000), „The I Inside” (2004), „The Lincoln Lawyer” (2011) și serialul „Shooter” (2016–2018).
Tenismenul brazilian Gustavo Kuerten, născut în 1976, a fost numărul 1 în clasamentul ATP, câștigând de trei ori turneul de la Roland Garros (în 1997, 2000 și 2001) și fiind campion la Tennis Masters Cup în 2000. Pe parcursul carierei, a acumulat 20 de titluri la simplu și 8 la dublu.
Printre decesele notabile de pe această dată, se numără George Buitul, un iezuit transilvănean care a murit în 1635. El este autorul primei cărți tipărite în limba română cu caractere latine, cunoscută ca „Catehismul lui Petrus Canisius”.
În 1872 s-a stins din viață Avram Iancu, considerat cel mai mare erou național al românilor din Transilvania.
Memoria sa este cinstită în mod deosebit de români, mai ales de moți, între care trăiesc și astăzi urmașii foștilor lăncieri ai lui Iancu, din 1848.
La vestirea morții sale, clopotele din munți au sunat timp de trei zile și trei nopți, iar Comitetul de înmormântare l-a proclamat „erou al națiunii”. Fizicianul Felix Bloch, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1952 pentru contribuțiile sale în domeniul rezonanței magnetice nucleare, a decedat în 1983.
Evenimentele istorice majore petrecute la data de 10 septembrie includ, în 1776, momentul în care Nathan Hale, considerat primul spion american și căpitan în armata revoluționară, s-a oferit voluntar pentru o misiune de spionaj împotriva englezilor. În 1823, Simón Bolívar a devenit președinte al statului Peru. Anul 1898 a fost marcat de asasinarea împărătesei Elisabeta a Austriei la Geneva, de către anarhistul italian Luigi Lucheni.
În 1919, Austria a semnat Tratatul de la Saint-Germain, prin care a recunoscut independența Poloniei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei și Ungariei, precum și apartenența Bucovinei la România și a Tirolului de Sud la Italia.
Primul Război Mondial și perioada interbelică aduc, în 1939, scufundarea din greșeală a submarinului australian HMS Oxley de către submarinul britanic HMS Triton în apropierea Norvegiei, constituind prima pierdere a Royal Navy în acel context, iar în același an, Canada a declarat război Germaniei.
Al Doilea Război Mondial a adus, în 1943, începutul ocupării Romei de către forțele germane. La Jocurile Olimpice de la Roma din 1960, atleta româncă Iolanda Balaș, supranumită de gazde „la grande bionda”, a stabilit un record personal, sărind 1,85 metri și câștigând medalia de aur la săritura în înălțime, cu o diferență de 14 centimetri față de următoarea clasată.
În total, delegația României a adus acasă 10 medalii, dintre care 3 de aur, 1 de argint și 6 de bronz.
În 1964, a avut loc prima audiție în țară a poemului simfonic „Vox Maris” de George Enescu, interpretat de Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii Române, sub bagheta dirijorului Iosif Conta.
În 1967, populația din Gibraltar a votat să rămână o dependență britanică, respingând ideea de a deveni parte a Spaniei.
Anul 1972 a fost unul crucial pentru sport, când SUA au suferat prima lor înfrângere într-un meci internațional de baschet, pierzând în fața URSS cu scorul de 50-51 la Jocurile Olimpice de vară de la Munchen. În 1977, Hamida Djandoubi, condamnată pentru tortură și crime, a devenit ultima persoană executată prin ghilotinare în Franța.
Drama maritimă din 1989 a văzut scufundarea navei „Mogoșoaia” în apropierea portului Galați, în urma unei coliziuni cu un convoi bulgăresc de barje, accident care a provocat 215 de victime.
În sfera divertismentului și a justției, în 2001, Charles Ingram a fost acuzat de trișare în emisiunea „Vrei să fii milionar?” în încercarea de a câștiga premiul de un milion de lire sterline.
Probele prezentate la proces au arătat că Ingram se baza pe indiciile date de profesorul universitar Whittoc, care tușa pentru a-i semnală dacă În 2003, Ingram a fost condamnat pentru înșelăciune.